Dacă Guvernul ar înregistra excedent bugetar în luna mai, posibilitate ridicată de către premierul Marcel Ciolacu, ar fi pentru prima dată din iulie 2019 când executivul ar avea o lună pe plus, în care cheltuielile să fie mai mici decât veniturile, potrivit datelor analizate de către Profit.ro. Așa cum a explicat și premierul, posibilitatea ca bugetul să fie pe plus în mai a apărut ca urmare plății anticipate în aprilie a pensiilor ferente lunii mai, așadar o situație excepțională. Deși posibilitatea unui excedent în luna mai nu este de neglijat, cel mai probabil Guvernul va înregistra doar un deficit mult mai redus comparativ cu lunile anterioare.
Deficitul bugetar pentru primul trimestru, anunțat de către Ministerul Finanțelor la 35,88 miliarde lei, 2,06% din PIB, a stârnit îngrijorare în contextul în care pentru tot anul deficitul ar trebui să fie de cel mult 86,6 miliarde lei, 5% din PIB. Astfel, Guvernul pare să-și fi folosit în primele trei luni mare parte din limita de deficit pentru întreg anul. Comparat, însă, cu ce avea în program Guvernul pentru lunile ianuarie-martie, deficitul bugetar realizat este unul destul de redus, cele 35,88 miliarde lei reprezentând doar 69% din cele 51,85 miliarde lei (2,98% din PIB) pe care statul le avea puse în programul pentru primul trimestru.
Guvernul a înregistrat în primele trei luni un deficit bugetar de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB, față de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB, aferent celor trei luni ale anului 2023, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Important, deficitul luna din martie a fost de circa 7 miliarde de lei, după 21 miliarde de lei în februarie și 7,9 miliarde de lei în ianuarie, marcând o revenire mai aproape de normal în ce privește cheltuielile, după vârful din februarie, determinat de plăți suplimentare pentru armament, restanțe la sănătate și unele cheltuieli de investiți, cheltuieli în mare parte amânate de anul trecut.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni ale anului a urcat la 36 miliarde lei, 2,07% din PIB, comparativ cu 22,75 miliarde lei, 1,42% din PIB, în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor preliminare privind execuția bugetară, obținute de Profit.ro.
Prim-ministrul României ar urma să prezinte anual, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, concluziile unui raport semestrial privind situația economică și bugetară, cu măsurile aferente, iar până la finalul primelor 3 luni din an ar urma să prezinte un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent. Totodată, în termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor va prezenta Parlamentului un raport cu privire la execuția bugetară finală, conform unui proiect legialstiv adoptat de Senat.
Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 0,45% din PIB, 7,89 miliarde de lei, față de 0,25% din PIB, 4 miliarde de lei în ianaurie anul trecut, confirmă Ministerul Finanțelor. Profit.ro a transmis anterior, citând surse, că Guvernul a semnat în ianuarie plăți de aproape 3 miliarde de lei la contracte pentru înzestrarea armatei, ceea ce a urcat deja deficitul la circa 0,5% din PIB, aproximativ 8 miliarde de lei. Cheltuieli pentru armament incluse în raportare la cheltuieli pentru investiții, unde Finanțele au anunțat o creștere de aproape patru ori, la 7,37 miliarde de lei.
Prim-ministrul României ar urma să prezinte anual, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, concluziile unui raport semestrial privind situația economică și bugetară, cu măsurile aferente, iar până la finalul primelor 3 luni din an ar urma să prezinte un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent. Totodată, în termen de cel mult 5 luni de la incheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor va prezenta Parlamentului un raport cu privire la execuția bugetară finală.
Ministerul Finanțelor își va înființa o nouă direcție, pentru monitorizarea execuției bugetare, instituțiile și autoritățile publice la care se înregistrează costuri peste un anumit nivel cu achizițiile vor fi controlate de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, dar și de structurile teritoriale ale ANAF, iar Guvernul va aproba lunar până la final de 2025, în funcție de evoluția deficitului bugetar și a arieratelor, limite lunare de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, prevede un proeict de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor își va înființa o nouă direcție, pentru monitorizarea execuției bugetare, instituțiile și autoritățile publice la care se înregistrează costuri peste un anumit nivel cu achizițiile vor fi controlate de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, dar și de structurile teritoriale ale ANAF, iar Guvernul va aproba lunar până la final de 2025, în funcție de evoluția deficitului bugetar și a arieratelor, limite lunare de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, prevede un proeict de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.
Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie-mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde lei, 1,48% din PIB. Deficitul mare din primele cinci luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții, cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, explică Ministerul Finanțelor.
Deficitul bugetar pentru primele cinci luni din acest an a ajuns la 37 miliarde de lei, 2,3% din PIB, după ce doar în luna mai a crescut cu încă 10 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici. În primele cinci luni ale anului trecut, deficitul a fost de 1,6% din PIB, circa 21 miliarde de lei. Bugetul se află sub presiune în acest an, în contextul în care veniturile colectate la buget au fost sub așteptări. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă execuția bugetară, aceasta fiind așteptată zilele acestea.
Deficitul bugetar pentru primele șapte luni a ajuns la 33,97 miliarde lei (2,89% din PIB), comparativ cu 49,68 miliarde de lei (4,71% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. După primele șase luni, deficitul se situa la 33,81 miliarde lei, astfel că execuția din luna iulie arată un deficit de numai 164 de milioane de lei. Evoluție pozitivă din primele șapte luni a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,38 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 puncte procentuale din PIB în contextul reducerii dinamicii cheltuielilor de personal, potrivit Ministerului Finanțelor.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni a crescut la 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB), de la 8,3 miliarde de lei (0,73% din PIB) în ianuarie-februarie anul acesta și 5,48 miliarde lei (0,54% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, în contextul în care România a intrat în stare de urgență pe 16 martie, iar restricțiile impuse de Guvern pentru limitarea răspândirii coronavirusului au lovit puternic economia.
Guvernul a avut în primele șase luni cheltuieli mai mari decât veniturile cu 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, deficitul a fost de 15 miliarde de lei, reprezentând 1,58% din PIB. Veniturile au crescut cu 12,6%, iar cheltuielile cu 14,7%, costurile cu personalul fiind mai mari cu 23,4%.
Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.
Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la o execuție preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% față de 2017.
Execuția bugetară pe anul trecut menționează în premieră un venit de 3,87 miliarde de lei apărut în decembrie la un capitol în care, până acum, Ministerul Finanțelor a înregistrat doar sume modice sau chiar „venituri” negative. Suma reprezintă 0,4% din produsul intern brut, în condițiile în care deficitul bugetar înregistrat anul trecut este de 2,88% din PIB, la marginea limitei de 3%.
Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.
Guvernul a încheiat primele șapte luni cu un deficit bugetar de 1,26% din PIB, 11,9 miliarde de lei, în scădere de la 1,61%, 14,97 miliarde lei, în primele șase luni ale anului. Diminuarea deficitului, după saltul destul de mare din iunie, vine ca urmare a încasărilor peste plan din luna iulie, susținute de mari încasări datorită plățile pe care companiile le-au făcut la termenele de declarare și plată a impozitului pe profit, TVA datorat trimestrial, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Deficitul bugetar pentru primele nouă luni ale anului s-a situat la 0,81%, în creștere ușoară în luna septembrie, de la 0,78% la finele lunii august. Astfel, primele nouă luni ale anului s-au încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde de lei, față de 6,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii august.
Avansul economic solid înregistrat în prima jumătate a anului de țările din Europa Centrală și de Est (ECE) s-a reflectat în creșterea veniturilor din taxele și impozitele colectate la bugetele naționale, mai puțin în România și Ungaria, unde guvernele au ales să stimuleze economia prin tăieri de taxe, astfel că încasările pe acest segment au rămas în urma proiecțiilor oficiale, potrivit unei analize Erste Group.
Execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,3 miliarde de lei, respectiv 0,77% din PIB, față de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016. Nominal, deficitul s-a majorat cu cu 61% în acest interval. Una dintre cele mai mari creșteri – 19,5% - a fost înregistrată de cheltuielile de personal. Cheltuielile cu asistența socială au crescut de asemenea.
Execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 1,3 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile bugetului general consolidat au scăzut, în termen nominali, cu 2,4% în primele 7 luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,7%, în principal ca urmare a majorării cheltuielilor de personal, cu 10,2%.
Românii au consumat în ultima lună a anului trecut și primele două luni ale acestui an aproximativ 375,3 milioane de litri de benzină fără plumb, 1,193 miliarde litri de motorină și 80 de milioane litri de gaz petrolier lichefiat (GPL).